E seara si orasul incarcat de beculete colorate freamata de lume... gramezile de insi curg pur si simplu pe strazi...e ca la mare vara, exceptand cele 2-3 straturi de haine in plus si faptul ca asfaltul rece nu tine locul nisipului marunt si fin in care ti se scufunda picioarele atunci cand mergi pe plaja ametit cu o bere in mana sau sari ca nebunul la un concert...
Tinand in mana un buchet superb de trandafiri micuti si rozalii, Mihnea merge spre parcul de la facultate. In cateva minute, acolo se va afla si Medeea, care acum e inca in fata oglinzii si se piaptana, caci are timp destul. parcul e chiar langa blocul ei. afara a inceput sa ninga acum o ora si fulgii uriasi deja se astern destul de bine intr-un strat alb si subtire ca zaharul pudra (ce briosa mare e lumea) si, surprinzator, pana si frigul pare sa fi disparut....sau poate e de la fluturii din stomac...
Medeea inchide usa in graba si o ia la fuga spre parc. E atat de frig! Deja simte cum ii ingheata obrajii, nasul si fruntea. Insa Mihnea o ia in brate si o saruta, iar asta nu poate fi inlocuit cu nimic.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu