iti zboara gandurile salbatic rascolind colbul din drumurile mintii, nu te lasa sa dormi, sa respiri...te iau prizonier si te tin in lanturi... te poarta uneori pe sus printre stanci ascutite, iti iau rasuflarea, te arunca de la o inaltime ametitoare, in joc, cu capul inainte si cu lacrimi in ochi....iti ard flacari in suflet si te mistuie...zbori fara aripi, zbori departe, fara trup, fara ratiune, fara ancora grea a realitatii, esti numai vapaie puternica, nesfarsita, vie, care invaluie infinitul... aripi nevazute iti sunt visele cele mai aprige si nestiute, visele care au prins radacini adanci, ingropate in tarana grea a sufletului.....
Wednesday January 2, 2008 - 04:14pm
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu